Oricine a fost macar o data in viata la sala de forta a experimentat acea senzatie dureroasa care apare de obicei a doua zi dupa un efort intens. 

Este vorba de febra musculara (in engleza, DOMS – delayed onset muscle soreness, adica durere musculara cu debut intarziat) care se manifesta prin senzatie dureroasa, arsura, sensibilitate locala crescuta si chiar o usoara crestere in volum a segmentului corporal corespunzator grupelor musculare implicate, datorita edemului (acumulare de lichid interstitial). In filozofia culturismului gasim afirmatia „no pain, no gain” (fara durere nu exista rezultate), insa trebuie sa inveti sa faci diferenta intre durerea (aproape placuta) data de febra musculara dupa un antrenament intens si durerea ca urmare a unei accidentari. Febra musculara devine evidenta dupa 24 de ore de la un efor anaerob sustinut si este provocata de catre mici rupturi (microtraumatisme) la nivelul tesutului conjunctiv (tendoane, ligamente, fascii, tesut conjuctiv intramuscular) si fibrelor musculare, de catre contractii si spasme ale unor fibre musculare si de catre efectele toxice ale unor produsi de metabolism (radicali liberi aparuti in urma stresului oxidativ). Acidul lactic, metabolit ce apare in urma metabolizarii glucozei in regim anaerob, are o contributie neinsemnata in aparitia febrei musculare, deoarece el este eliminat in primele ore dupa incetarea efortului. El participa la senzatia de oboseala musculara si arsura locala pe care o inregistram imediat dupa ce plecam de la sala, insa adevarata febra musculara se instaleaza a doua zi. Fara sa fie un indicator precis al eficientei unui antrenament, intensitatea febrei musculare ne poate sugera anumite aspecte: o durere suportabila indica un antrenament puternic, dar in limite normale, in timp ce o durere foarte puternica arata ca am cam abuzat de posibilitatile noastre si ar trebui sa reducem din intensitate si/ sau volumul de antrenament. Anumite tipuri de miscari predispun mai mult la aparitia febrei musculare decat altele. Au fost comparate doua tipuri de antrenamente de forta: unul in care s-a pus accent pe contractii concentrice (flexii obisnuite cu incarcare) si altul in care au predominat contractii excentrice (muschiul este tinut in tensiune atunci cand greutatea este coborata), numite in jargonul culturistilor si „repetari negative”. Surprinzator, s-a constatat ca cei care s-au antrenat folosind contractiile excentrice au inregistrat febra musculara cu mult mai intensa, explicata prin faptul ca aceasta metoda supune complexul muschi-tendon la un stres mult mai important. La microscop s-a constatat ca celulele musculare supuse contractiilor excentrice au suferit numeroase microleziuni, care au produs durere. Distrugerile structurale la nivelul membranelor celulare musculare sunt sugerate si de catre prezenta enzimelor musculare in sange dupa un efort intens (nivelul plasmatic poate creste de 2-10 ori fata de valorile normale). S-a constatat faptul ca, in timoul activitatilor care produc febra musculara, numarul de leucocite (celule albe) creste. Leucocitele servesc drept mijloc de aparare al organismului atunci cand acesta este atacat. Cresterea numarului de leucocite i-a facut pe cercetatori sa se gandeaasca daca nu cumva febra musculara reprezinta o reactie inflamatorie (acest aspect ramane a fi demonstrat prin studii ulterioare). 

Durerea nu este resimtita imediat, deoarece substantele rezultate in urma distrugerilor celulare afecteaza intr-o oarecare masura si nervii senzitivi care au rolul de a transmite senzatia dureroasa la nivelul scoartei cerebrale. Este nevoie de ceva timp pana cand structurile nervoase isi vor relua functia. Lipsa febrei musculare poate fi un indicator al unui antrenament insuficient de puternic, care nu constituie un stimul eficient de dezvoltare a masei musculare. Totusi, pragul de raspuns la durere difera de la un individ la altul, deci febra musculara ar trebui sa fie privita eventual doar ca un indicator subiectiv al eficientei unui antrenament. Febra musculara apare dupa 24 de ore, prezinta un varf maxim la 24-72 de ore si descreste progresiv pana la disparitie in 7-10 zile. Ea poate sa apara la orice sportiv, indiferent de nivelul de pregatire si se coreleaza cu introducerea unor miscri sau exercitii noi, cresterea volumului, intensitatii sau complexitatii antrenamentului. Daca te intrebi cand poti face urmatorul antrenament, parerile sunt impartite. Unii experti ne sfatuiesc sa asteptam pana cand muschiul se reface complet, durerea dispare, cu alte cuvinte, microleziunile s-au vindecat, evitand astfel agravarea acestora. 

Altii afirma ca ne putem antrena indiferent de durere, deoarece, in felul acesta, muschiul va fi mai bine irigat cu sange care aduce substante necesare refacerii. Calea cea mai buna este efectuarea unor antrenamente usoare si reluarea antrenamentelor puternice doar dupa ce durerea se reduce suficient de mult. S-a constatat ca exercitiile de stretching (intindere) au un efect foarte bun in reducerea febrei musculare, de aceea este recomandat sa faci acest gen de exercitii inainte, in timpul si dupa antrenament. Incalzirea inainte de antrenament este o modalitate buna de prevenire a febrei musculare excesive. Pe de alta parte, sauna si masajul nu s-au dovedit eficiente in ceea ce priveste timpul de recuperare. Uneori se indica utilizarea antiinflamatoarelor nesteoidiene (aspirina, de exemplu), insa studiile au aratat ca nici acestea nu au efecte de luat in seama. Se pare ca atunci cand vine vorba de febra musculara nu se poate face mai nimic pentru a obliga muschiul sa nu mai protesteze atat de vehement. Atitudinea de urmat consta in prevenirea aparitiei febrei musculare prin antrenamente inteligent conduse. Trebuie urmarita cresterea progresiva a incarcaturii, limitant cat mai mult tentativele de a mari in salturi bruste volumul si/ sau intensitatea. Spre deosebire de febra musculara, durerea musculara acuta reprezinta durerea aparuta in timpul si imediat dupa efort si este rezultatul acumularii de produsi finali de metabolism, cum ar fi ionii de hidrogen si datorita edemului produs de trecerea plasmei sanguine in tesuturi. Senzatia de pompare pe care o simtim dupa un antrenament este provocata exact de acest edem. Durerea musculara acuta trece de obicei in cateva ore de la incetarea efortului. 

Modelul DOMS - distrugeri structurale (microleziuni) - alterarea membranelor celulare, ceea ce afecteaza echilibrul (homeostazia) calciului conducand la necroza celulara (varf la 48 de ore) - acumulare de substante iritante (histamina, kinine, ioni de hidrogen si potasiu) in sfera celulara, care stimuleaza terminatiile nervoase - cresterea activitatii macrofagelor - edem interstitial 

FEBRA MUSCULARA IN DEX: 
„febra musculara” → stare de oboseala insotita de dureri musculare, ce apare in urma unor eforturi fizice deosebite → stare de oboseala generala care apare in urma unor eforturi fizice deosebite → stare de oboseala generala, care apare in urma unor eforturi fizice mari → stare de oboseala generala la cineva neantrenat in urma unor eforturi fizice 

(informatii oferite de Dr. Serban Damian in Super Fit – Esentialul in fitness si culturism)